Mult prea complex ca să îl epuizezi printr-o succintă analiză on-line şi mult prea imprevizibil ca să îi intuieşti toate capcanele, hibele sau toate avantajele ascunse, sentimentul numit gelozie s-a năcut odată cu noi – cel puţin odată cu majoritatea dintre noi.
Am întâlnit o singură persoană care susţinea că nu a fost niciodată geloasă - indiferent de circumstanţe - şi, cu toate că eram fericită pentru echilibrul de care dădea dovadă, nu am înţeles niciodată care era sensul unei astfel de vieţi interioare. Mă uitam în ochii ei cu aceeaşi expresie cu care priveam pentru prima oară “Femeie plângând” al lui Pablo Picasso – un amestec de admiraţie cu o nedumerire copilărească.
M-am întrebat mereu cum ar fi să nu te temi nicio clipă că cel de care de eşti îndrăgostită până peste cap va înceta subit să te mai iubească? Ce simţi atunci când trăieşti cu certitudini neîntinate de frici? Nu am experimentat niciodată o dragoste pentru care să nu plătesc cu stări de îndoială sau de anxietate. Şi de fiecare dată am cunoscut o altă latură a ceea ce numim generic "instinct de posesivitate": necazul stârnit de atenţia prea mare acordată unei alte persoane poate mai deştepte, poate mai frumoase, poate mai carsimatice sau mai ambiţioase decât aş putea să fiu vreodată.
Este gelozia o boală?
Psihoterapeuţii clasifică termenul gelozie în: gelozie-tip de comportament (un fel de competitivitate cu un rival care poate sa fie real sau imaginar), gelozia ca tip de gândire (un fel de dorinţă de exclusivitate) şi gelozia ca emoţie (combinaţie de emoţii cum ar fi anxietatea, furia, frica).
Deşi, din punctul de vedere medical, lipsa totală a geloziei presupune un grad de apatie, gelozia excesivă poate fi considerată o boală: gelozia patologică, numită şi gelozia morbidă. Aici, apar sentimente şi mai distructive: inadecvare, suspiciozitate exagerată, interpretativitate. Ea poate fi tratată prin terapii psihologice...
Gelozia normală şi încrederea
În esenţă, sunt două mari motive pentru care nu poţi avea încredere în partenerul tău. În primul rând, partenerul tău ar putea să nu fie de încredere şi punct. Sau, în mod structural, nu poate fi de încredere pentru tine – lipsa compatibilităţii. În astfel de cazuri, nu rămâne decât întrebarea "de ce rămâi în continuare în relaţie?".
Apoi, există circumstanţa în care tu nu poţi avea încredere în ceilalţi, cu precădere în iubitul tău. De obicei, rămâi cu povara neîncrederii dacă într-o relaţie anterioară ai fost dezamăgit sau dacă îţi stă în fire să fii foarte precaut.
Fiecare are ritmul propriu al obţinerii încrederii în celălalt, ar fi o forţare nesănătoasă pentru psihic dacă l-ai accelera. Peste toate teoriile care îţi spun să ai încredere cât ai bate din degete, încrederea se dobândeşte, de fapt, treptat pentru că încrederea are nevoie de dovezi. Şi nu are nevoie de dovezi măreţe, ci de multe indicii mărunte, cum ar fi respectarea promisiunilor.
Insecuritatea
Gelozia provenită din neîncrederea în propria persoană funcţionează mult mai bolnăvicios decât cea anterioară. De obicei, descoperi alţi şi alţi oameni mai buni decât tine care pot fi posibili înlocuitori.
Ceea ce ar trebui să pună capăt acestor trăiri este simplul fapt că îndoiala ta îl va face pe partenerul tău să îşi pună întrebări serioase privind valoarea ta.
Este dureros de adevărată replica "nu vei fi niciodată capabil să iubeşti pe cineva până nu te vei iubi pe tine".
Gelozia ta - responsabilitatea ta!
Se spune că ar fi bine să-ţi asumi responsabilitatea - e gelozia ta! Nu stabili reguli de conduită pe care partenerul tău trebuie să le urmeze cu sfinţenie ca să poţi avea tu încredere. Chiar dacă primul impuls este cel de a-l obliga indirect pe cel de lângă tine să te ajute, e bine să-ţi aminteşti că partenerul tău nu ar trebui să poarte pe umeri grija de a te face pe tine funcţional în relaţie. De la el ar fi bine să aştepţi numai confirmări ale încrederii pe care tu i-o dăruieşti.
Întâmplarea de a fi adult este specială tocmai pentru că eşti capabil să-ţi satisfaci multe dintre nevoi singur. Nu e uşor. E nevoie de răbdare, de respiraţii adânci şi de discuţii interminabile cu prietenii tăi.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu